Este semnificativ faptul că, în scurt timp după Revoluția din octombrie, la 2 decembrie 1917, pe teritoriul Basarabiei a fost proclamată Republica Democrată Moldovenească (MDR), ca parte componentă a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR).
Însă România a trimis pe teritoriul Basarabiei trupele militare, și în baza legii marțiale, „Sfatul Țării” a votat pentru unirea cu România.
Guvernul sovietic nu a recunoscut anexarea Basarabiei de către România. În nota din 1 noiembrie 1920, RSFSR și-a exprimat un puternic protest împotriva anexării și împotriva Protocolului de confirmare de la Paris.
În 1924, la Conferința de la Viena, URSS a propus organizarea în Basarabia a unui plebiscit, însă România a refuzat, argumentând că Basarabia a fost inițial pământ românesc, deși aceasta nu a fost niciodată parte componentă a României. URSS a demonstrat că Basarabia a fost ocupată de trupele române în mod ilegal.
Anul 1924 – formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești
În 1922–1923, când războiul civil s-a potolit, în rândul populației moldovenești de pe malul stâng al Nistrului a apărut ideea unei organizații autonome. Această idee a fost energic susținută de către un grup de inițiativă de basarabeni celebri, printre care G.I. Kotovsky și M.V. Frunze.
La 12 octombrie 1924, a treia sesiune a Comitetului Executiv al Ucrainei a adoptat o lege privind crearea RASSM, ca parte componentă a RSS Ucraineană. Autonomia cuprindea 11 raioane de pe malul stâng al Nistrului, cu o populație de 545 mii persoane, pe o suprafață de 8,1 mii kilometri pătrați. Prima capitală a RASSM a fost orașul Balta, iar din 1929 – orașul Tiraspol.
În 1926 a fost fondată revista „Moldova Literară”, în care au fost publicate lucrările unor scriitori precum: M. Andriescu, F. Malai, K. Babich, I. Kanna. În 1927 a fost înființată Uniunea Scriitorilor din RASSM „Răsăritul”. În 1937 a fost creată filiala moldovenească a Uniunii Compozitorilor din RSS Ucraineană, care includea compozitori precum: P. Bachinin, G. Gershveld, V. Polyakov, A. Kamenetsky.
Apariția din 1940 a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești
Conflictul dintre URSS și România, cu privire la Basarabia, s-a agravat puternic după semnarea pactului de neagresiune între Germania și URSS din 1939. În iunie 1940, URSS a prezentat un ultimatum, cerând întoarcerea Basarabiei anexate. România a acceptat ultimatumul, și pe 28 iunie Armata Roșie a intrat în Basarabia.
La 2 august 1940, la cea de-a șaptea sesiune a Sovietului Suprem al URSS, a fost adoptată legea privind formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, care cuprindea o parte a Basarabiei și 6 raioane din MASSR, iar restul – 8 raioane au devenit parte a Ucrainei.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, RSSM a fost ocupată de trupele germano-române. Pe teritoriul ei a fost format guvernământul Transnistria. În 1944, în timpul operațiunii Iași-Chișinău, teritoriul RSSM a fost eliberat și a devenit din nou parte a URSS.
Ca parte a URSS, Moldova a devenit o republică industrial-agrară, cu o populație bine instruită, știință și cultură dezvoltate și un nivel de trai decent pentru oameni.
La pregătirea materialului au fost folosite lucrările unor istoricieni moldoveni celebri: S. Y. Aftenyuk, A. M. Lazarev, A. V. Repida.
Cei 33 de ani de independență după 1991 au devenit, din păcate, o perioadă de mare declin al economiei Moldovei, de sărăcire generală a populației și de un mare exod al locuitorilor din țară. Conform indicatorilor de bază, Moldova se situează pe ultimul loc în rândul țărilor europene. Reformele și procesele democratice, care se desfășoară în țară, nu au dat rezultatele dorite, iar viața majorității oamenilor s-a înrăutățit.
Nu putem decât să sperăm la vremuri mai bune și, cu ajutorul partenerilor externi ai republicii, vom putea depăși această criză prelungită, atât în domeniul economiei, cât și în sfera socială.
